Caragiale - consideratii generale

Pinky_BeBe_Brenda_TiTiTi · Administrator Data inscrierii: 22/Mar/2008 Mesaje: 258

S-a n�scut la 30 ianuarie 1852 �n localitatea Haimanale de l�ng� Ploie�ti. P�rin�ii: Luca �i Ecaterina Caragiale. Caragiale s-a n�scut �ntr-o familie cu tradi�ii �n domeniul dramaturgiei �i al actoriei, astfel tat�l s�u a fost actor, apoi administrator de mo�ie. Unchii lui Costache �i Iorgu au fost �i ei actori, autori dramatici, �i conduc�tori de trupe teatrale. Studiile l-a urmat �n �coala primar� (1860-64) la Ploie�ti; gimnaziul (1864-67) la Ploie�ti; urmeaz� apoi cursuri de art� dramatic� la conservatorul din Bucure�ti.

Debutul are loc �n revista Ghimpele (1863). Ocup� o înșiruire de func�ii m�runte. Este copist, corector, mai t�rziu gazetar. Colaboreaz� la mai multe ziare �i reviste(Creatorul, Claponul, Aleg�torul liber, Unirea democratic�). �n 1978 Titu Maiorescu �l cheam� la redac�ia ziarului Timpul. Eminescu �l �ntroduce la Junimea, unde �i cite�te întâia comedie O noapte furtunoas�.

•Perioada marilor crea�ii dramatice: O noapte furtunoas� (1879), Conul Leonida fa�� cu reac�iunea (1879), O scrisoare pierdut� (1884), D-ale carnavalului (1885), N�pasta (1890)
•Perioda prozei scurte: volumul Momente (1901), volumul Nuvele �i povestiri (1908)

Urmeaz� un moment greu �n via�a lui Caragiale: procesul Caion. Acuzat pe nedrept plagiat (copiat), ap�rat la proces de Barbu-Stef�nescu de la Vrancea. Caragiale �i-a �naintat operele academiei spre a fi premiate, dar ei au fost respinse. Nemul�umit din 1905 se stabile�te la Berlin. Stabilirea la Berlin n-a �nsemnat �ns� o rupere total� de cei de acas�, asfel �n anul 1907 �n momentul r�scoalelor ��r�ne�ti Caragiale a scris un pampflet 1907. Din prim�var� p�n� �n toamn�. Scriitorul se stinge din via�� n Berlin la 9 iunie 1912. Este adus �n �ar� �i �ngropat �n Bucure�ti la cimitirul Belu.

Momente �i schi�e

George Ronetti la apari�ia volumului Momente afirma (1901): Nu ocazii maiestre, monumente! Momentele �i schi�ele sunt mici instantanee de via��, prin care ne ofer� o imagine complex�, a societ��ii timpului. Critica literar� a remarcat talentul excep�ional a lui Caragiale, �n surprinderea unor aspecte semnificative ale vie�ii sexuale �i publice, �n îndeplinirea unei tipologii variate �i reprezentative. Marea performan�� a lui Caragiale este c� realizeaz� aceste lucruri pe un spa�iu mic, dou�-trei-patru pagini. Deci prima caracteristic� esen�ial� a acestor proze este conciziunea.

�n aceste proze scurte se observ� talentul dramaturgului prin �tiin�a dialogului nespus de scurt, dar care individualizeaz� spihologii. O replic� demonstreaz� de multe ori nivelul de cultur�, interesul dominant, psihologia personajului. Din dou� trei tr�s�turi Caragiale sugereaz� un caracter. �nscenarea este prezent� �i aici prin pre�ioase observa�ii, comentarii ale autorului. Caragiale are o viziune critic�, satiric� asupra realit��ii. Aceste proze scurte alc�tuiesc un adev�rat mozaic realist, satiric al societ��ii contenporane autorului.

Foarte variate din punctul de vedere a con�inutului, momentele �i schi�ele ne ofer� o imagine cuprinz�toare a institu�iilor, moravurilor epocii: �coala: Un pedagog de �coal� nou�, Dasc�l prost, Bacaloriat; demagogia politicienilor: Amicul X, Triumful talentului; justi�ia: Peti�iune, Articolul 214, Arenda�ul rom�n, Tempora; inmoralitatea vie�ii de familie: Tren de un cuvant urat�cere, Mici cadouri; educa�ia gre�it� din unele familii burgheze: Vizit�, D-l Goe; presa: Triumful talentului, Telegrame.

Comicul:

�i �n prozele scurte comicul este bine realizat, ascuz�nd pe fiecare dat� satira. Caragiale valorific� �i �n proza scurt� o serie de procedee noi, ca de exemplu oratoria, rupturile la nivelul limbajului (La c�ldur�), libajul bombastic din pres�. Efectul este comic �i satira �n acela�i timp viz�nd incultura, demagogia, suficien�a. O alt� tr�s�tur� este caracterul dramatic �n sensul c� prozatorul se bazeaz� pe dialog, pot fi oric�nd dramaturizate.